Consideratii istorico-geografice

Teritoriul comunei Dobrosloveni, ca de fapt al întregului judet, oferind conditii favorabile, a fost populat continuu din cele mai vechi timpuri si pâna în prezent. Cercetarile arheologice desfasurate au dus la identificarea numeroaselor urme materiale din toate epocile istorice. Populatia care a locuit acest teritoriu de-a lungul timpului a avut diverse ocupatii, dintre care cele mai multe sunt legate de agricultura. Uneltele de piatra cioplita apartinând culturii de prund au fost descoperite pentru prima data în tara noastra pe vaile Dârjovului, Tesluiului si Oltului în judetul Olt. La Resca s-au descoperit unelte si mai ales ceramica cu forme specifice culturilor Starcevo-Cris, Vadastra si Salcuta. La Hotarani s-au descoperit urme ale triburilor tracice nord-dunarene din epoca fierului din prima epoca a fierului Hallstat si cea de-a doua epoca a fierului Lâtene în care agricultura geto-dacica ajunge la un înalt stadiu de dezvoltare.

În epoca romana au fost întemeiate orase mari printre care si Romula-Malva (satul Resca de astazi), fosta capitala a Daciei Malvensis unde era necesara supravegherea atenta si apararea liniei Oltului spre care tinteau barbarii din Câmpia Munteniei. Satele romane de la Slaveni, Gostavat, Deveselu, Caracal, Comanca, Frasinet, Redea, Diosti, Radomir, Zanoaga, Leu, Osica de Sus depindeau administrativ de oras.
Un document epigrafic de la Romula-Malva databil pentru secolul al II- lea e.n. atesta continuitatea stapânirii romane în aceasta zona. Romula s-a aflat în anul 374 în interiorul dispozitivului de aparare "Valul roman" creat la nord de Dunare în timpul împaratului Constantin cel Mare. Valul Constantinian pe raza judetului Olt la nord-vest de Dobrosloveni este înca impresionant, având o latime de 10m.
Satul Dobrosloveni este mentionat în septembrie 1579, când Mihnea Turcitul întareste lui Badea, mare vataf "ca sa fie a lui mosia lânga Dobrosloveni". Documentele cartografice din secolul XVIII si XIX confirma dezvoltarea satelor din aceasta zona. Altfel, harta stolnicului Constantin Cantacuzino de la 1700 reda pentru prima data limitele judetelor, precum si drumul roman de pe Valea Oltului "de-a lungul caruia apar pe lânga orasele Caracal, Brâncoveni, Slatina si primele sate al caror numar este deosebit de mare, neîntâlnit în hartile anterioare". Satul Dobrosloveni a fost un sat de clacasi care au muncit pe mosiile boieresti ale lui Obedeanu si Berindei, satul Frasinet facea parte din mosia domneasca a lui Constantin Brîncoveanu data ca zestre la sfârsitul secolului al XIX - lea generalului Florescu, în satul Potopini se fac împroprietariri în timpul reformei agrare data de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar satul Resca a fost un sat de moseni neavând nici un mosier. În prima jumatate a secolului XX locuitorii acestor tinuturi au fost angrenati în evenimentele vremii, primul Razboi Mondial, progresul economic, al II - lea Razboi Mondial, cucerirea puterii de catre comunisti si dictatura acestora pâna în decembrie 1989. Populatia comunei Dobrosloveni a crescut continuu de la 2767 locuitori în 1912 la 4236 în 1988, ceea ce înseamna o crestere cu 53%. Cauza nerealizarii unei cresteri mai accentuate o constituie cele doua razboaie mondiale, precum si nivelul de trai scazut al locuitorilor în regimul trecut. Cresterea populatiei este conditionata de miscarea naturala si miscarea migratorie. Miscarea naturala include atât natalitatea, mortalitatea, cât si sporul natural. Miscarea migratorie a fost activizata de industrializare, urbanizare si de modernizare a agriculturii în judetul Olt si în întreaga tara. Structura populatiei prezinta importanta deosebita pentru dezvoltarea economica si sociala a teritoriului. Se poate vorbi despre structura pe sexe si grupe de vârsta si despre structura nationala. Se constata un echilibru în ceea ce priveste proportia celor doua sexe, cu o usoara superioritate numerica a sexului feminin (53%) iar în categoria grupelor de vârsta scade ponderea populatiei între 0 si 19 ani si creste ponderea celor de peste 19 ani.