Economia si asezarile omenesti ale comunei

Asezarile omenesti

Comuna Dobrosloveni este alcatuita din 4 sate: Dobrosloveni, Resca, Potopini si Frasinet.
Satul Dobrosloveni este satul de resedinta al comunei, fiind asezat pe malul stâng al Tesluiului. Din punct de vedere morfo-structural se încadreaza în tipul de sat liniar. Satul Resca este asezat în estul satului Dobrosloveni, pe malul stâng al Tesluiului, iar portiunea de sat Rescuta, pe malul drept. Satul a trecut prin toate treptele de dezvoltare ale oraselor romane de la "civitas" la "municipiu" apoi la "coloniae", ceea ce înseamna ca s-a bucurat de mari drepturi, iar romanizarea vietii sociale atinsese un nivel ridicat. În estul satului se afla padurea Resca la o distanta de 300m si tot prin est trece si calea ferata Corabia-Piatra Olt Satul Potopini este asezat la nord de satul de resedinta si este strabatut de la vest la est de pârâul Potopini. Este atestat documentar mai devreme decât celelalte sate si anume la 1 sept. 1491 sub numele de Gîndeni, într-un hrisov dat de Vlad Calugarul. Satul Frasinet este asezat pe valea pârâului Frasinet în sud-vest de satul de resedinta. Este atestat documentar sub numele de "Frasinetul lui Goaga". Satele Popini si Frasinet sunt sate lineare din punct de vedere morfo-structural. În toate satele comunei s-a desfasurat procesul de modernizare a acestora prin crearea de scoli, unitati sau puncte sanitare, unitati comerciale, precum si un numar mare de locuinte moderne care asigura cresterea nivelului de trai al locuitorilor.

Economia

In prezent, pe lânga dezvoltarea agriculturii, se desfasoara un vast program de dezvoltare a industriei satesti, care va avea un rol hotarâtor în ridicarea economica a acestui teritoriu. Cresterea productiei globale agricole, an de an, se datoreste sporirii bazei tehnico-materiale a agriculturii, ridicarii productiei medii la hectar si pe cap de animal, îmbunatatirii structurii culturilor si practicarea asolamentelor, generalizarea tehnologiilor moderne de cultura. Analizând structura culturii plantelor reiese ca teritoriul comunei este favorabil culturii cerealelor, plantelor tehnice, vitei de vie, pomilor fructiferi si legumelor. Zootehnia a cunoscut o dezvoltare intensiva în gospodariile populatiei, punându-se accent pe cresterea bovinelor, porcinelor, ovinelor si pasarilor.